România

Legea Educaţiei din Ucraina-o temă sensibilă; Klimkin: Nimeni nu vrea să închidă nicio şcoală

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, că noua lege a Educaţiei din ţara vecină este "o temă foarte sensibilă" în relaţia dintre cele două ţări, dar că autorităţile ucrainene sunt deschise la dialog pe această temă.<--break- />

"Am repetat îngrijorarea faţă de efectele negative ale legii asupra elevilor care studiază în limba română în Ucraina şi am solicitat părţii ucrainene să propună soluţii astfel încât tot procesul de predare în limba română să fie garantat pentru tot ciclul preuniversitar, cel puţin la nivelul la care este în prezent", a spus Meleşcanu.

Şeful diplomaţiei române a observat disponibilitatea la dialog a autorităţilor din ţara vecină, dar a apreciat că aceasta este "o temă foarte sensibilă în relaţia dintre ţările noastre".

El a spus că ministrul ucrainean de Externe s-a întâlnit, anterior întrevederii cu el, cu membri ai delegaţiei din Parlamentul României care s-a deplasat în Ucraina pentru a avea discuţii referitoare la noua lege a Educaţiei. 

Meleşcanu a vorbit despre importanţa consultărilor şi despre susţinerea pe care România o acordă Ucrainei în parcursul european.

"Vom putea identifica soluţii durabile, principiale, care să răspundă interesului legitim al cetăţenilor ucraineni de etnie română de a beneficia de exerciţiul dreptului la educaţie în limba maternă", a spus Meleşcanu.

El a subliniat şi implicarea forurilor europene în această chestiune.

"Decizia României de a acţiona principial faţă de legea Educaţiei, propunând folosirea instrumentelor Consiliului Europei (...) a avut la bază convingerea noastră fermă că opiniile avizate ale acestor foruri internaţionale vor putea oferi garanţii suficiente pentru afectarea respectării şi promovării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina", a spus Meleşcanu.

Totodată, el a amintit şi de faptul că autorităţile ucrainene aşteaptă opinia Comisiei de la Veneţia pe tema legii Educaţiei.

"Am salutat declaraţia preşedintelui Ucrainei, domnului Poroşenko, de a trimite Comisiei de la Veneţia, chiar dacă a intervenit ulterior, şi domnul ministru Klimkin ne-a confirmat că există o poziţie foarte fermă de a lua în calcul amendamentele care vor fi propuse de Comisia de la Veneţia şi eventual de alte foruri europene", a punctat Meleşcanu.

În acest sens, Meleşcanu a spus că autorităţile române rămân în dialog cu cele de la Kiev. "Situaţia nu poate fi rezolvată în mod satisfăcător decât prin dialog susţinut", a spus el şi a adăugat că "România este pregătită să împărtăşească din experienţa pe care o are în ceea ce priveşte învăţământul în limba maternă în paralel cu asigurarea cunoaşterii limbii române".

Meleşcanu a amintit că în România comunitatea ucraineană este formată din 51.000 de persoane. Dintre aceştia, peste 7.500 de tineri şi copii studiază în limba maternă în 90 de instituţii de învăţământ în ţara noastră.

La rândul său, ministrul ucrainean a punctat că legea nu este îndreptată împotriva minorităţilor, ci are ca scop evoluţia întregului sistem de învăţământ ucrainean, iar în prezent se caută soluţii pentru implementarea optimă a acestei legi.

"Această lege nu este îndreptată asupra comunităţilor etnice, este îndreptată să oferim noi oportunităţi pentru cetăţenii Ucrainei, indiferent de etnia lor (...) Noi nu suntem interesaţi de asimilare", a spus Pavlo Klimkin.

El a afirmat că l-a informat, vineri, pe Teodor Meleşcanu, că în Legea Educaţiei minorităţile din Uniunea Europeană beneficiază de un cadru special.

"Logica acestei legi nu este de a restrânge drepturi sau posibilităţi (...) nu să le interzicem românilor să înveţe biologia sau fizica în limba română, ci posibilitatea de a învăţa suplimentar câteva materii în limba ucraineană", a spus el.

Pavlo Klimkin a punctat că "mecanismul implementării acestei legi este foarte important".

"Trebuie să discutăm cu partenerii noştri români, însă în primul rând trebuie să vorbim cu comunităţile. Este vorba despre comunităţi, nu este despre politică", a spus el şi a apreciat că România nu a folosit argumente politice în dezbatere.

"Este vorba despre oameni şi despre viitorul lor. Trebuie să fie viitorul Ucrainei în Uniunea Europeană. Noi vrem să evităm orice îngrijorări, am trimis această lege la Comisia de la Veneţia şi vom avea posibilitatea să luăm în considerare şi concluziile acestei comisii şi rezultatele consultării cu comunităţile (...)Vom ţine cont de deciziile Comisiei de la Veneţia. Legea pe care o avem este o lege-cadru", a afirmat el

Mai mult, Klimkin a spus că pe tema legii Educaţiei au fost create speculaţii. "Nimeni nu vrea să închidă nicio şcoală. Nimeni nu vrea şi nu va concedia pe nimeni. Dimpotrivă, vom lucra să avem un program comun să le dăm posibilitatea să se perfecţioneze", a spus el.

Şeful diplomaţiei din Ucraina a spus că una din mizele principale ale noii legi a Educaţiei este viitorul european al ţării sale. "Noi trebuie să mergem cu educaţia înainte. Acum avem un amestec între învăţământul sovietic şi cel ucrainean, dar noi trebuie să mergem spre cel european", a punctat el.

Klimkin a spus că, înainte de adoptarea legii, au existat consultări cu comunităţile afectate de respectiva schimbare. "Sensul acestei legi nu constă a elimina o parte din materiile care se predau acum în limba română şi să le înlocuim, să le predăm în limba ucraineană. Sensul acestei legi este de a lăsa sistemul de învăţământ în limba română şi a adăuga un sistem de învăţare în ucraineană pentru ca toţi cetăţenii Ucrainei să folosească toate posibilităţile pentru a se realiza în Ucraina", a afirmat el.

Noua lege a Educaţiei din Ucraina, promulgată la începutul lui septembrie, introduce sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Potrivit BucPress, în conformitate cu articolul 7 al noii legi adoptate, sistemul de educaţie din Ucraina se desfăşoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în şcoli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană.

Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

 

 

Priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene

16.01.2019

Doamna Valerica Epure, ambasadorul României in Republica Indonezia a prezentat prioritatile presedintiei rotative a Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, in cadrul reuniunii HoMs din luna ianuarie a.c. Programul Preşedinţiei rotative a…

Întâlnirea anuală cu corpul diplomatic şi cu presa a ministrului indonezian de externe

10.01.2019

Cu ocazia Intalnirii anuale a ministrului indonezian de externe cu corpul diplomatic si reprezentantii media, Ambasada Romaniei la Jakarta a participat cu un stand cu informatii despre Romania si obiecte de artizanat la expozitia organizata cu acest …

Actualizarea atenţionării de călătorie în Selat Sunda şi Lampung, Republica Indonezia

27.12.2018

Valul tsunami care a lovit regiunea Sunda Strait (Selat Sunda) a produs numeroase victime, precum şi pagube materiale uriaşe. Cele mai afectate regiuni sunt Serang şi Pandeglang din Banten, precum şi sudul regiunii Lampung. Lucrările de…